Se spune ca raceala sau bolile in general vin la oamenii care au o atitudine negativista fata de viata si sunt mereu posomorati. Cand ai moralul la pamant, parca toate te dor si imediat racesti, capeti o gripa sau un guturai sau cine stie ce altele. Eu n-am mai racit de ani buni si ma tot intreb daca asta ar fi din cauza faptului ca sunt mereu optimista si cu zambteul pe buze. Poate nu, poate doar am un sistem imunitar bun si ma tin pe picioare, dar cert e ca si atunci cand mi se intampla, abia de ma mai ridic doua saptamani din pat.
Cum ziceam, nu am mai fost racita de foarte mult timp, insa tin minte ca ultima mea experienta cu bolile a fost u tragica. Am stat la pat doua saptamani, cu incapacitatea de ma hrani normal si cu gatul umflat ca o buturuga mare. Prinsesem un microb, zic eu, din perioada de curatenie de primavara. Adevarul e ca am si o masea care nu imi da pace si e mai sensibila, si eu cred ca de acolo a pornit totul. In fond, ceva putred trebuie sa fie la mijloc.
Asa deci, m-am aucat eu intr-o zi de primavara, voioasa sa fac curatenie generala in casa. Si dai cu geamurile deschise, da-i cu usile cracanate, sumar imbracata, desi se mai simtea putin ger in aer, dar macar era soare, frumos. Am tinut-o asa doua zile, caci stateam la o casa cu doua camere mici si un hol mare, bucatarie si baie, undeva prin centrul vechi al Sibiului.
A doua zi la final, cand sa iesim si noi la o plimbare (eu si prietenul) simteam un tais ascutit in gat, dar cum de regula nu bag de seama chestiunile minore, l-am lasat asa vreo doua zile. Apoi a inceput sa mi se umfle gatul tare, insa in partea urechilor, de eu personal am zis ca am tras vreo mama de oreon, boala copilariei trecute si da-i si suna la parinti sa vad daca am mai avut-o. Grija nu era prea mare ca eu nu eram nevoita sa ies din casa insa cei care veneau des la mine aveau nevoie de timp pe afara, mers la munca, facultate etc.
Verdictul: angina acuta, dat de doctor abia o saptamana de stat la pat cu prosop fierbinte la gat si sare si alte minuni babesti. Doctorul cand m-a vazut cu atat infectie in gat a avut instinctul de a-mi busi una peste ochi, de copil rau ce sunt, insa in cele din urma mi-a bagat pe gat o plasa intreaga de medicamente.
Nimic tragic in asta, doar ca saptamana ce a urmat dupa a fost de tot tragica. De la atatea antibiotice si alte anti-inflamatoare si minuni medicamentoase, aveam o stare de somn si de voma continua. Acum cand am ceva mic usturator in gat, repede pun mana pe un spray antiiflamator sa imi domoleasca durerea.
Morala: tratati-va copii, de la cel mai mic simptom, ca e grav daca ajungeti sa va luati concediu fortat din ale vietii treburi zilnice!