Nastere naturala sau prin cezariana?



  • Riscurile implicate in cezariana si nasterea naturala
  • Costurile implicate in cezariana si nasterea naturala
Iata o intrebare la care tinerele viitoare mame incearca sa ii gaseasca raspunsul, intotdeauna: nastere naturala sau prin cezariana? Daca, in sprijinul aparent al celei de-a doua, vine frica de durerea care apare intr-o nastere naturala, putine sunt cele care stiu ceea ce implica, in mod normal, o cezariana.

Statisticile spun ca unul din patru copii este nascut prin cezariana. Insa care dintre aceste doua tipuri de nastere implica mai multe riscuri, pe langa cel al durerii, si spre care ar trebui sa se indrepte viitoarele mame?

Riscurile implicate in cezariana si nasterea naturala

Cezariana poate reduce riscurile de a:
  • resimti o durere acuta a perineului, in timpul nasterii si urmatoarele trei zile dupa aceasta
  • dezvolta rani ale vaginului
  • de a avea o sangerare serioasa, imediat dupa nastere
  • de a intra in stare de soc, din cauza pierderii de sange.
In acelasi timp, riscurile cezarienei sunt:
  • o spitalizare mai lunga
  • atac de cord
  • sangerare intensa
S-a ridicat intrebarea daca nasterea naturala produce alte efecte psihologice decat cezariana. Studiile au indicat ca, in cazul celei din urma, nu exista riscul de a dezvolta depresia post-partum. Pe de alta parte, insa, femeile care experimentau o nastere naturala, simteau o crestere semnificativa a stimei de sine, comparativ cu cele care treceau printr-o cezariana, inainte de aceasta fiind, totusi, inspaimantate de durerile pe care ar fi trebuit sa le suporte.

Studiile clinice si cercatarile realizate pe baza datelor statistice raportate de maternitati au ajuns la concluzia ca, per total, cezariana nu este mai riscanta decat nasterea naturala, in ciuda faptului ca riscurile sunt diferite. Riscurile implicate de cea dintai sunt cele care apar in cazul oricarei interventii chirurgicale majore, in acest caz fiind nevoie de perioade mai lungi de convalescenta, care se pot suprapune si chiar impiedica hranirea la san a bebelusului, din perioada imediat urmatoare. In acelasi timp, femeile care nasc pe cale naturala risca sa aiba rani interne.

In ambele cazuri, riscurile unei nasteri sunt foarte mici, daca atat mama, cat si fatul, sunt sanatosi. Conform studiilor, in cazul copiilor nascuti prin cezariana, exista o rata de 2 ori mai mare a celor care au avut nevoie de ingrijire neo-natala intensiva – insa este probabil ca asta sa se intample mai degraba din cauza motivului pentru care s-a optat pentru aceasta operatie, decat din cauza operatiei in sine.

Costurile implicate in cezariana si nasterea naturala

Tot studiile sunt cele care spun ca o cezariana este mai scumpa decat o nastere naturala doar pe termen scurt, deoarece necesita costuri pentru interventie si zilele de spitalizare care urmeaza.

Pe termen lung, insa, nasterea naturala este cea mai scumpa, deoarece ea necesita o asteptare indelunga, care poate interveni peste planurile materiale ale familiei. De asemeni, si in acest caz, chiar daca zilele de convalescenta nu mai sunt petrecute in spital, ele se manifesta acasa, mama avand nevoie de ingrijiri suplimentare pana cand isi va reveni.

In concluzie, la problema cezarienei versus nasterea naturala, raspunsul il poate da doar mama in cauza, deoarece ambele metode de nastere sunt la fel de sigure, insa diferentele dintre ele fiind definitorii intr-un mod individual, pentru fiecare familie si persoana in parte.

Mecanica inimii

„Intai de toate, nu atinge acele. In al doilea rand, stapaneste-ti mania. In al treilea rand, niciodata, nici in vecii vecilor, nu te indragosti. Caci atunci, pentru totdeauna, acul care arata orele la ceasornicul inimii tale iti va strapunge pielea, oasele ti se vor sfarama iar mecanica inimii tale se va strica iarasi.”

Am descoperit Mecanica inimii acum cateva luni, in cautarea unei carti relaxante, placute care sa imi aduca bucuria lecturii la un ceai, dar care deopotriva sa ma deconecteze de cotidian si sa ma conduca intr-o lume fantastica a copilariei, a magiei, unde totul este posibil. Macar pentru cateva ore…

Iar citind Mecanica inimii am descoperit o lume a fantasticului in care oamenii sunt minunati, magici dar cat se poate de reali totusi. E o carte mica despre oameni mari si speciali; o carte cu putine pagini dar multe invataturi pentru sufletele ratacite. Autorul Mathias Malzieu creioneaza frumos in cuvinte simple dar cu inteles profund , vieti pline de simbol si candoare, chipuri ingenue si suflete atat de mari incat cu greu incap in trupurile fragile ale locuitorilor acestei lumi fantastice. Iar in aceasta lume facem cunostinta cu un om care in loc de inima are un …ceas cu cuc. Pentru ca la nastere inima i-a fost prea plapanda, asistenta i-a inlocuit-o cu un ceas cu cuc. Dar chiar si asa, riscul supravietuirii este mare , motiv pentru care regula principala este ca dragul nostru personaj nu are voie sa se indragosteasca. Lucru insa greu de respectat mai ales atunci cand acesta este primul lucru pe care il va face cand va iesi in lume .E greu sa te comporti in permanenta in asa fel incat ceasul sa nu o ia inainte dar nici sa ramana in urma mai ales atunci cand „Micuta cantareata andaluza „isi face siesta prin drumurile strabatute si de plapandul nostru protagonist dandu-i toate acele si intreg mecanismul, peste cap.

Ne iubim ca doua bete de chibrituri. Nu vorbim, ci ne aprindem. Nu ne sarutam, ci provocam incendii. Cat sunt de inalt, de un metru saizeci si sase si jumatate, corpul mi-e zgaltait de un cutremur de pamant. Inima evadeaza din invelisul-inchisoare, se scurge prin artere, imi ajunge in teasta si se preschimba in creier. Sunt tot o inima, de la fiecare muschi pana in varful degetelor! Asa iubeste un om care are restrictii in ce priveste cunoasterea acestui sentiment. Asa iubeste un om care sfideaza legile inimii si mecanicii ei chiar si cu riscul de a ajunge pe masa de operatie atat de des pentru a-i fi potrivite acele .

„Cand intru in panica, mecanica inimii mele o ia razna atat de tare, incat ma simt ca o locomotiva cu abur ale carei roti sar de pe calea ferata la curbe. Ratacesc pe sinele propriei frici. De ce ma tem? De tine, mai precis de mine fara tine.”

Ce frumoasa lectie despre iubire mi-a  parut aceasta, venita din partea unui om care, desi nu are voie sa iubeasca, iubste din tot mecanismul lui. Ce frumoasa lectie pentru cei care pot iubi si totusi nu o fac. Carora le e teama fara ca macar sa fie supusi vreunei primejdii. Nu e intampaltor ca majoritatea cartilor mici lasa urme mari…

Eu vs creierul meu

El: Aahh ce plictiseala. Ce ar fi mers acum o tigara, nu crezi? Mmmm
Eu: Nu!
El: Ei nu. Lasa ca stiu ca eu vrei. Tot te prefaci tu ca una ca alta. Oricum nu ai sa poti asa. Deci, ce zici de o tigarica? a?a?a?
Eu: Nu!
El: Auzi, sa stii ca nu demonstrezi nimic nimanui prin asta. Mai bine te relaxezi, fumezi o tigara si nici nu te mai chinui asa.
Eu: Nu!
El: Ceee fraieraa esti! Mi-e mila de tine. Nu stii ce pierzi. Oricum e o chestiune de timp si ai sa-mi dai dreptate. De ce sa mai astepti cand poti sa pui capat “suferintei” acum.. Deci, hai ia una. Una singura! Una, mica si plapanda! Care arde incet.. cu fumul ala caldut. Mmm ..
Eu: Nu!
El: bla bla…blablabla..bla
Eu: Nu!
Si o tinem asa ..de aproape doua saptamani. Just shut the f.. up!!!
In afara de asta, nimic nou. E plictiseala, liniste si nu se intampla nimic nou. Cel putin la exterior caci in mintea mea e tot timpul un conflict si chestii de meditat, iar aici nu ma refer numai la faza de mai sus.
De vreo cateva zile vad in fiecare dimineata rasaritul. Aaa rasaritul pe mare, ce dragut si romantic. Din pacate pentru mine e un motiv de stres, nervi si disperare pentru ca nu pot dormi. Si vad cum se lumineaza incet incet, si disssper.
In afara de asta, chestii marunte de zi cu zi. Mult prea marunte pentru a le mai insira aici si acum.
Astept si iar astept…ceva. Nu stiu ce. Nu intrebati.

Update

Scurt si la obiect: cand sunt suparata nu pot sa scriu. Nu pot si punct. Daca incerc o dau in sentimente si ies pagini de jurnarel, chestii intime, prea personale. Asa ca nu scriu, dupa cum s-a putut observa.
Azi m-am trezit mai bine dispusa. Nu stiu cum se intampla dar de vreo 3 zile ma trezesc mereu cu melodia lui Smiley in cap. Si imi place mai mult cum suna in capul meu decat la tv. Una peste alta e o perioada a schimbarilor. Pot spune chiar drastice si socante dar tot raul spre bine. Din astea ne maturizam.
In rest e plictiseala. Ma bucur ca am scapat de sesiunile alea care ma transformau intr-un robot, acum ii vad pe altii si mi-e mila de ei. Dar asta ne e sistemul de invatamant. Si acum imi vine sa rad cand ma gandesc cat de incompetenti sunt aia de “sus” care au gresit subiectele. Si mai au pretentii de la noi. ha! Zilele trecute am vazut-o pe una care isi scria la status  pe hi5 (printre altele) “lasa-ti-va” “lasa-ti-mi” etc .. Si na, nu am putut sa ma abtin si i-am spus. Sa nu fie cu suparare dar avea si 20 de ani.
Iar acum ma reintorc la cafeaua mea, fara tigara. Have a nice day!

De ce bătrânii devin radical pesimişti

 De ce bătrânii devin radical pesimişti – chiar cei mai senini, structural optimişti, dintre ei, care au detestat o viaţă pesimismul. Nu e o simplă problemă de psihologie. Observ lucrul peste tot. Bun: un bătrân optimist are ceva idiot. Dar acum toţi sombrează în pesimism funebru, şi e cam mult. În scrieri cel puţin, bătrânii nu erau aşa, se menţineau în obişnuita acreală bombănitoare, rămânând în genere senini. Radicalizarea bătrânilor în pesimism e ceva straniu.

       Contrastul între o globalizare tehnico-economică şi o balcanizare politico-culturală. Puţin comic. Cu cât lumea se unifică tehnic (cablaje etc.), cu atât se fragmentează cultural. Lucrul nu fusese prevăzut, se credea că unificarea va fi o înfrăţire: ‘satul global’ etc. Găsim totdeauna, până la urmă, valorile capabile să ne despartă eficient. Avem nevoie de separaţie. S-ar spune că fraternitatea nu e un ideal uman. Datul nostru e fragmentul. Nu cred că globalizarea va fi ceea ce predică apostolii ei. Vom suferi. Vom avea nostalgia fragmentului. Vom alege fractura, incongruenţa, frontierele interioare, ne vom descoperi strămoşi şi trecuturi fictive, numai pentru a ne delimita şi respinge. Deglobalizarea e sensul globalizării.

       Progresul populismului. La suprafaţă, dezgustătoare pare doar presa, care începe să ia locul tribunalelor populare. Confundând bănuielile cu faptele, privilegiind conspiraţionismul, montând afaceri, crezând în propriile ei ficţiuni, scenarii, eşafodaje incoerente, într-o ambalare mediatică halucinantă. Publicul, totuşi, marşează. De la o vreme, caută, are nevoie să creadă în cele mai improbabile şi mai stupide lucruri, iar ăsta e lucrul cel mai interesant.
       Singura alternativă a sistemului politic, în Europa, au devenit partidele populiste. Nu stânga, percepută acum ca parte a sistemului. Singurele partide anti-sistem sunt văzute a fi cele populiste. Lucrul n-are de-a face cu declinul economic. Sunt vechi rămăşiţe de ură, dar este de asemenea o oboseală sistemică.
       Populismul nu e interesant în sine, ci sastisirea generală de politic al cărei semn e. Dorinţa de schimbare a sistemului (poate, sfârşitul reprezentativităţii, dorinţa de democraţie directă, de tribunale cu juraţi, pe scurt de eliminare din joc a intermediarului). E vizibilă tot mai mult lipsa de conţinut politic în sine, o criză viitoare a politicului. S-ar putea să fie singura urmare a crizei economice, în timp ce toată lumea e cu ochii pe cea din urmă.
       Dar cât are sistemul reprezentativ în Europa? O sută de ani. Era normal să sară puţin în aer.
       Ce dracu faci aici. Who the fuck cares.
       Ciudat e că o să asistăm la toate astea. Doar asta îţi dă un sentiment cu adevărat ciudat.

       J.-D.V., psihanalist: ‘Doi psihanalişti s-au sinucis deja, încercând să mă analizeze’. Ei, aşa da.

       ‘Carambolaj intern.’ Cum numeşte D. tulburările de memorie.

Jocuri cu ferme si jocuri barbie

Jocul este activitatea preferata de catre cei mici, si este bine stiut ca ar renunta la orice pentru acest lucru. Problema este ca fata de acum 20 de ani cand eram eu copil, locul jocurilor printre copii si cu copii a fost luat de cel a jocurilor online. Acest lucru face mai grea alegerea de catre parinte a jocurilor pe care cel mic poate sa le acceseze. Doua dintre sugestiile mele, pe care le voi detalia mai jos, sunt pentru jocuri care sunt atat distractive cat si educative pentru cei mici.
Daca vreti sa va responsabilizati copilul, precum si sa il invatati cat mai multe despre viata la tara va sugerez sa cautati jocuri cu ferme online. Unul dintre cele mai cunoscute astfel de jocuri este Framvile care poate fi jucat pe platforma de socializare Facebook, dar sunt si jocuri mult mai simple, creeate special pentru copii. Aceste jocuri sunt utile mai ales pentru copii care traiesc in mediul urban, fara acces la ferme sau mediul rural. Copiii pot invata mai multe despre cum arata animalele, sunetele pe care le scot, despre plante, precum si despre felul in care acestea sunt hranite si cum sa aiba grija de ele.
Pentru fetite, recomand jocurile cu Barbie. Mereu ca fetita mi-am dorit o papusa Barbie, si cred ca acest lucru nu s-a schimbat nici pentru fetiteledin ziua de azi, asa ca daca nu va permiteti sa cumparati o papusa reala prea des, puteti sa ii faceti cadou fetitei voastre o papusa virtuala. Pe site-ul celor de la Barbie gasiti o multime de jocuri cu aceasta papusa care poate fi personalizata, precum si multe jocuri cu Barbie de imbracat. Cred ca este o activitate atat ieftina cat si distractiva si educativa pentru copil, ajutandu-l sa isi dezvolte abilitati cromatice si nu numai.
Mediul online ofera si alte variante de jocuri pentru copii, ramane doar sa le explorati, si sa le alegeti pe cele mai utile pentru educatia piticului vostru.

interviu

 În acest interviu  din 29 martie ’91, Cioran era de părere că trebuie o cvasi-independenţă pentru Transilvania (unde ‘cvasi-’ e termenul esenţial). Ei bine, lucrurile nu sunt probabil pierdute, după ce se vor stinge naţionalismele de ambele părţi. Proiectul federal european eşuează acum – accelerat şi de criză -, e pe cale să eşueze precum federaţia iugoslavă. Se iveşte tot mai mult ideea unei confederaţii a Europei, în care deci naţiunile şi limbile ar mai juca un rol, pe model helvetic. Ei bine, atunci vom putea gândi un model confederativ şi pentru România (şase-şapte regiuni în loc de judeţe, o limbă oficială şi două-trei de circulaţie, autonomii economice locale – produse ‘made in Banat’, ‘made în Bucovina’ etc. -, cu concesii rezonabile de ambele părţi). S-ar potrivi şi în contextul general european, care abandonează visul federal şi merge vizibil spre confederaţie. Şi am avea în sfârşit, fir-ar să fie, puţină linişte.
       Pentru că problema Transilvaniei nu s-a terminat, nu s-a  rezolvat, şi nu se va rezolva mult timp de acum înainte cu genul ăsta de tensiune mocnită. Ungurii ne dispreţuiesc sincer (popor de ţărani, fără aristocraţie, sălbatic etc.), iar noi îi urâm sincer (aroganţi, negaţionişti sentimentaloizi, de o cruzime stupidă etc.), sunt duşmanii noştri cei mai buni de o mie de ani. Ambele popoare pot produce rapid dovezi ale suferinţei istorice şi mormane de cadavre în sprijinul lor. Asta nu poate continua. E naiv să crezi că problema s-a terminat fiindcă am intrat noi în Europa, iar acum e destul să reciţi versetele corectitudinii politice şi să le faci puţin loc în guvernământul central. Cât poate dura acest truc; probă că împing, constant şi obstinat, spre ce-i interesează. Provizoratul prelungit, în care ei se prefac că ne respectă şi noi ne prefacem că-i iubim, e absurd şi-şi apropie termenul. Trebuie să gândim un proiect comun (nu unul pe care să-l facem noi şi ei să-l semneze), unul fără iubire, întemeiat pe praxis, pe strict interes comun şi pragmatic, un proiect de antantă. Nu văd cine l-ar putea face; e nevoie de un cap politic. Singurul lucru favorabil e contextul.
       Occidentul nu cunoaşte Europa Centrală, habar n-are ce-a fost aici; nu el o să ne descurce problemele. Dar porneşte el însuşi spre confederaţie, şi lucrul ăsta, la nivel general, poate ajuta pe cine ştie să anticipeze abil drumul.

Harta şi teritoriul nu este o capodoperă

 Bun, trebuie admis: Harta şi teritoriul nu este o capodoperă. O carte bine structurată, programatic ternă, fără suflet; un roman al oboselii. În lista celorlalte, e doar mai bun decât Platforma.
       Mă bucur însă că Houellebecq a luat acel nefericit premiu. În felul ăsta, validat de mainstream, va fi în sfârşit lăsat din braţe de liota burghez-boemă a criticii hip, de toţi aceşti cretinei care citau ‘scandalosul’, luându-şi-l idol sau anti-erou fashion, alături de figuri ca Martin Amis sau Dantec, turmă de hipster-critici ai esteticii angajate pe care de altfel, structural, el îi vomită spontan. Aceşti mici imbecili, care umplu în toată lumea revistele, în cronici nule, cu portretul scriitorului blestemat, ‘provocator’ şi rebel (cum au învăţat că se spune – şi contagiunea clişeului e atât de mare, încât e aproape imposibil să dai azi peste o cronică la Houellebecq care să nu conţină vocabula ‘provocator’), erau singurul segment bizar de receptare de care trebuia să scape. Jenaţi de consacrarea incontestabilă pe care premiul o presupune, e în fine mort pentru ei, o statuie. Vor trebui să facă o piruetă, pentru a-şi repera idoli în altă direcţie.
       Mai are, probabil, unul sau două romane mari în şantier, de anvergura primelor. Nu ştiu; n-are nici o importanţă. Poate muri chiar mâine, îmi spuneam, cu o tresărire de jenă. Va fi spus deja esenţialul despre el, despre o anumită sensibilitate dureroasă, crepusculară a Occidentului. Perimetrul a fost desenat. E inconturnabil scriitorul epocii noastre.

Masina proprie sau inchiriata?

Cand plecati in concediu sau cu afaceri din tara, intodeauna apare intrebarea daca este cazul sa luati masina proprie sau sa inchiriati una  la fata locului.
Iata deci cateva avantaje si dezavantaje  ale ambelor variante :
Masina proprie prezinta multa incredere. Este ca parte din familie, stiti  bine cum este, cum se comporta la drum lung, ce probleme puteti intampinam ce trebuie reglat inainte de plecare, etc. Nu stati cu grija ca este bunul altuia si daca este avariat aveti de plata  cat nu face si in plus calatoriti confortabil in intimitate.

Dezavantajul intervine cand puneti la socoteala sutele de km parcursi pana la destinatie, pericolele drumurilor publice, drumurilor mai putin amenajate si mai ales  daca sunteti singurul posesor de permis auto, oboseala care se demonstreaza constant ca poate  fi un factor de viata sau moarte pentru dumneavoastra si cei ce va insotesc sau alti participanti la trafic.
Rent a car este un serviciu comod de inchirieri auto disponibil in orice tara aproape in fiecare oras oricat de mic. Avantajul oferit de  firmele de inchirieri Dacia Logan,  masini este acela ca nu trebuie sa faceti efortul sa  conduceti de acasa pana la destinatie. Puteti veni relaxati cu trenul sau avionul si abia la destinatie sa va urcati in masina  si sa conduceti unde aveti nevoie. Este o imensa diferenta intre a conduce  de acasa pana la destinatia din alta tara si a ajunge odihnit in aeroport/gara si abia de acolo sa va urcati la volan.

Companiile de inchirieri auto sunt flexibile ofera o gama foarte vasta de modele masini incat este imposibil sa nu gasiti ceva pe masura nevoilor de la masini de oras pana la limuzine sau autocare.
Dezavantajul poate fi reprezentat de faptul ca daca avariati autoturismul sunteti bun de plata pe loc si poate conduceti mai stresat stiind ca nu este un bun propriu iar drumul de acasa pana la destinatie il veti face  impreuna cu alte personae, nu atat  de intim precum in autoturismul propriu.

Serialul de care va vorbeam este MadMen

Da, stiu, poate l-am descoperit mult prea tarziu, avand in vedere ca au inceput filmarile la el acum aproape 2 ani, insa tocmai am terminat primul sezon si avand in vedere ca mi se pare cam cel mai bun serial de televiziune vreodata facut am zis ca merita pe deplin sa scriu de el:

Este vorba despre intreaga industrie de publicitate din SUA, din anii ‘60. Mai sus ii aveti pe cei care interpreteaza personajele principale – toti membri ai uneia din cele mai de succes agentii de publicitate de pe Madison Avenue, din Manhattan, din vremurile de atunci. Intreg serialul se invarte in jurul acestei agentii – intregul business este prezentat extrem de realist, prezentand atat glamour-ul cat si mizeria acestei industrii.
Cei care sunt pasionati de acest domeniu, sau care deja lucreaza in el, il vor aprecia enorm, pentru informatiile extrem de relevante despre publicitate – de la descrierea si functionarea oricarei agentii pana la prezentari de pitch-uri, castigarea noilor clienti dar si pierderea unor clienti importanti pentru agentie, dezamagiri laolalta cu succese etc.
Pe langa acest aspect important, serialul imbina povestile personajelor principale – viata de familie, aventurile “Mad Men” ilor … si mai mult, intreaga societate a anilor ‘60 din America. Fumatori inraiti, adoratori ai celui mai scump alcool, iubitori de femei si de cele mai bune bucati de publicitate create vreodata.
Serialul acesta este poate cel mai bun facut vreodata, dupa cum am spus, nu numai pentru faptele prezentate mai sus, ci pentru personajele in sine – pentru cat de bine isi joaca pana si ultima secretara din agentie rolul si pentru dialogurile extrem de bine scrise. Merita pe deplin.
Serialul este deja la al treile sezon… si din fericire, se filmeaza in continuare!Doar a castigat si un Golden Globe, nu?!
Pentru cei care nu doriti sa piratati (Bravo!) puteti viziona intregul serial aici: MadMen ! Din pacate insa, site-ul nu va lasa sa vedeti mai mult de 72 minute odata, asa ca daca aveti de gand sa vizionati cate un episod pe zi, e perfect!
O sa fiti foarte impresionati atat de serial, cat si de soundtrack-ul atat de caracteristic anilor respectivi. Si sunt convins ca scepticii vor ajunge sa aprecieze la un cu totul alt nivel intreaga industrie cu pricina … de multe ori judecata mult prea repede de oameni care nu o inteleg absolut deloc! De prin anii ‘80, datorita unor agentii precum Saatchi&Saatchi sau Bartle Bogle Hegarty din Londra, intregaa industrie de publicitate nu a mai putut fi caacterizata printr-o singura definitie clasica, atotcuprinzatoare, si cu atat mai mult, nu a mai putut fi pusa la perete si lovita cu pietre printr-o singura definitie iconoclastica (cum ca nu ar fi deloc buna, cum ca ar manipula si doar atat…) . Ei bine, cu acest serial, aceasta afirmatie va duce la un nivel si mai inalt. Veti privi publicitatea cu alti ochi, total diferiti!

Epilare definitiva IPL

Dea lungul anilor stndardele de frumusete si ingrijiri corporala au crescut si odata cu ele au aparut foarte multe metode moderne de indepartare a parului inestetic. Epilatul a evoluat foarte mult metodele vechi de epilare cum ar fi cremele,aparatele de ras,epilatoarele,benzile cu ceara sau dermatologie (electroliza fir cu fir) au fost inlocuite foarte usor cu aparatele laser sau cu lumina pulsata. Epilarea definitiva a inlocuit total epilarea clasica deoarece pretul este mult mai bun si calitatea este una la o clasa superioara. Pretul este unul din avantajele ce le ofera epilarea definitiva,dar nu este singurul avantaj inca un avantaj ar fi inlaturarea riscurilor de arsuri sau iritatii ale pielii pe care le are aceasta metoda de epilare.

Epilare definitiva este de doua tipuri:
1. SPL (square pulse light)
2. Epilarea definitiva cu lumina intensa pulsata (IPL)
Este o metoda foarte simpla de epilare SPL deoarece este alcatuita din 5 impulsuri constante si consecutive de energie. Un impuls SPL este echivalentul a 5 impulsuri de energie IPL. Tehnologia SPL este mult mai buna dupa cum va dati seama decat IPL prin faptul ca 1 impuls este echivalentul a 5 impulsuri.

Rezultatul sedintelor depind in deosebi de:
1. Culoarea si grosimea firului de par
2. Culoarea pielii.
3. Adancimea radacinii firului de par
4. Zona care urmeaza a fi epilata

Pentru o epilare totala a tuturor zonelor corpului ar trebui circ 6-8 sedinte de epilare definitiva. Sedintele se tin la distanta de patru saptamani intre acestea. Sedintele pot dura de la cateva minute la putin mai mult de o ora, depinde de zona de epilare. Vara a venit si sezonul estival soseste odata cu acesta femeile vor sa arate cat mai bine si se duc la saloane de infrumusetare si la epilare. Constanta este unul din orasele cele mai cautate cand vine vorba de epilare definitiva. Epilare definitiva Constanta este cel mai cautat cuvant cand vine vorba de epilare in Romania.

Tractari auto

Masinile sunt cea mai buna inventie a viitorului si asta o demonstreaza numarul mare de conducatori auto ce sunt in intreaga lume. Un om din 3 are carnet si unul din 4 are carnet si are si masina. Multi oameni conduc foarte mult deoarece se duc la serviciu sau au treaba foarte multa cu masina. Dar cand masinile se strica si sunt departe de un service auto acestia ce fac? Multi o sa incerce sa le repare singuri dar sunt si oameni care apeleaza la serviciile de tractari auto. Nu o sa pui pe cineva care nu il cunsti sa iti tracteze masina asa ca suni la o firma ce se ocupa cu asa ceva. Aceste firme nu sunt foarte scumpe in localitate si pretul pentru un km in afara localitatii este unul nesemnificativ.
Firmele de tractari auto sunt folosite de:
  1. - Politisti pentru a tracta masinile la sectia de politie
  2. - De unii soferi mai ghinionisti care li s-a stricat masina si nu au cum sa plece de acolo
Si de multiti alti oameni cu diferite alte cazuri. Din curiozitate am intrat pe internet si am cautat tractari auto, am gasit cateva firme care au preturi foarte avantajoase dar cele mai multe fiind firme tractari auto Bucuresti. In Bucuresti sunt cele mai multe firme de acest gen dar nu sunt singurele pentru ca acestea mai au in tara repartizate si alte sedii. Multe din firmele aflate in Bucuresti sunt raspandite in intreaga tara.