Mistere ale timpului pe care cu greu le vom intelege

Minutul New York-ului. Johnny Carson vede aceasta notiune ca pe un interval temporal dintre schimbarea luminii de la semafor in verde si baiatul din spatele tau care claxoneaza. Totul se intampla asa de repede incat timpul isi urmeaza cursul intr-un mod nefiresc de rapid. Perceptia temporala e influentata de lumea in care traim, plina de ceauri si mecanisme sofisticate de monitorizat trecerea timpului. Noianul de date, afise, lume, discutii peste discutii, zgomot, pasari, totul te face sa intri intr-o transa uluitoare si sa nu mai percepi corect timpul care te invaluie la fiecare secunda.

Efectul ciudat a fost denumit „iluzia ceasului oprit”. Cea mai simpla punere in practica a sa este cand iti iei ochii de pe orar si te uiti la minutar sau secundar. Pare ca timpul sta in loc, diferenta de o secunda se lungeste la nesfarsit. Cand ne miscam ochii rapid pierdem cantitati importante de date, iar pierderile sunt reintroduse in fluxul cerebral in momentul urmator, de aceea timpul se dilata, pare ca sta in loc. Ce tie ti se pare a fi 5 minute de relaxare, intr-un oras mare e doar un minut, sau poate 20 de minute… Muzica si timpul. V-ati „pierdut” vreodata intr-o melodie? Cand ne aflam sub vraja unei melodii frumoase lumea inconjuratoare si timpul sunt uitate. Muzica are puterea sa creeze un univers temporal paralel. Daca experienta este suficient de puternica, cercetatorii din neurostiinta pot vedea o anumita parte din creier care se activeaza si sentimentul de timp imperceptibil apare pe nepusa masa. Muzica clasica nu prea poate sa mentina in realitate subiectii, pentru ca nu exista o notiune clara a vitezei-nimeni nu stie cat de repede sau de incet a vrut Mozart sa fie cantat Concertul pentru pian nr. 24 in C minor. Notatiile tempoului muzical sunt vagi in mod intentionat, permitand celui care canta sau dirijorului sa interpreteze si sa simta muzica, ritmul: largo (foarte incet), larghetto (un pic mai rapid ca largo), allegretto (energic, cu viata) s.a.m.d. Pentru ca distorsioneaza perceptia asupra timpului, muzica poate fi folosita si ca un instrument efectiv de manipulare. Supermarketurile tind sa puna muzica noua, moderna in incinta spatiilor comerciale tocmai pentru a tine oamenii inauntru mai mult si a-i determina sa cumpere chiar si ceea ce nu au intentionat la intrarea in magazin.

Timpul se scurge mai rapid pentru cumparatori cand aud muzica noua, asa ca nici nu stiti cand a trecut ora petrecuta in mall. Studiile au demonstrat si ca timpul petrecut la cumparaturi este cu pana la 38% mai mare atunci cand muzica de fundal este lenta. Tempoul relaxat, lent ii trimite pe cumparatori intr-o stare „zen”, de relaxare totala, determinandu-i sa subestimeze timpul scurs de la intrarea in magazine pana la iesirea de acolo.