Comunicarea sau liantul societatii

Cuvantul comunicare a devenit un insotitor al celor mai tulburatoare experiente intelectuale, un concept atragator si utilizat cu o frecventa de invidiat. „Comunicarea este terenul de intalnire conceptuala unde se intersecteaza relatiile interpersonale si inovatiile tehnologice, stimulentele politico-economice si ambitiile socioculturale, divertismentul usor si informatia serioasa,mediile ambiante locale si influentele globale, forma si continutul, substanta si stilul” – scrie originalul cercetator James Lull.

Cu siguranta ca toti teoreticienii comunicarii sunt de acord ca toate procesele sociale implica si un proces de comunicare pe care il gasim in absolut orice ziar Blaj. „Numai in aparenta societatea este o suma statica de institutii sociale; in realitate, ea este reanimata sau reafirmata creator in fiecare zi de acte particulare de natura comunicativa care au loc intre indivizii ce o alcatuiesc. Orice structura culturala, orice act individual care tine de comportamentul social implica, intr-un sens explicit sau implicit, comunicare” ne spune E. Sapir. Tocmai de aceea, relatiile umane pot fi numite interactiuni comunicationale. Astfel incat conceptul de comunicare a devenit, in epoca noastra, unul universal si larg-cuprinzator. si aceasta pentru ca, asa cum se afirma, totul, dar absolut totul, comunica. Asadar, cum „totul comunica”, iar societatea noastra a fost deja numita „de comunicare”, sunt autori, ca Lucien Sfez, care considera comunicarea drept substanta societatii.

Mass-media constituie un important instrument al stabilitatii unei societati prin comunicare. Functiile pe care sistemul mass-media le ofera la nivel social consolideaza deci stabilitatea sa si, atata vreme cat societatea le reclama drept necesare, cu oricate schimbari tehnologice ale unor mijloace, cu oricate modificari impuse de noi realitati stiintifice dedicate comunicarii, sistemul mediatic va supravietui. in toate statele democratice, recunoscandu-li-se drepturile de a informa, comenta si critica, precum si rolul de vector al emanciparii, mass-media sunt, implicit, considerate „centrul vital al vietii publice” cat si al unei vieti sociale sanatoase.